Caută
  • IUVOKIDS

Agresivitatea in randul copiilor

Copiii foarte mici, care nu vorbesc inca, au deseori unele iesiri agresive: lovesc, musca, arunca sau distrug obiecte si jucarii. Comportamentul este considerat oarecum normal atat timp cat nu afecteaza semnificativ relationarea cu alti copii sau cu adultii din jur, dar acesta ar trebui sa se corecteze o data cu dezvoltarea abilitatilor verbale, sociale si emotionale ale copilui - concret pana la varsta integrarii in colectivitate, de obicei la 3 ani. Inhibitia si autocontrolul comportamentului si emotiilor sunt semne bune ale maturizarii neuronale.


Toti copiii asista la comportamentele agresive ale altor copii - verbale sau fizice - sau sunt victime ale acestora si, totusi, nu toti devin agresivi.



Oare de ce?

Cauzele pentru care micutii se comporta astfel sunt multiple.

  • Exista o predispozitie sau mai bine-zis o vulnerabilitate a unor copii de a dezvolta sau a adopta comportamente agresive – genetic.


  • Agresivitatea copiilor ascunde tulburari de neurodezvoltare precum: deficitul intelectual, autismul, ADHD. In plus, foarte multi copii – si in special baietii – care au o intarziere in dezvoltarea vorbirii au comportamente agresive la gradinita.


  • In alte situatii, comportamentul agresiv este invatat sau incurajat in familie, copilul fiind el insusi victima, directa sau indirecta, a violentei familiale, fizica sau verbala.


  • Urmarirea in exces a programelor TV sau jocuri video cu continut agresiv si, neavand alte modele in viata reala, copiaza ce vad in mediul virtual.


  • Un stil parental incorect, neadaptat temperamentului si nevoilor de dezvoltare ale copilului, poate genera indignare, frustrari intense si furie care degenereaza in comportamente agresive, insa in acest caz copilul este agresiv numai acasa, numai in anumite situatii sau numai fata de o anumita persoana.


In toate cazurile, agresivitatea copiilor este un motiv serios de ingrijorare si impune luarea unor masuri imediate. Evaluarea psihologica poate identifica atat cauzele, cat si solutiile potrivite temperamentului, nivelului de dezvoltare si contextului familial al fiecarui copil.

5 afișare0 comentariu