Kinetoterapia este esențială pentru dezvoltarea motorie a copiilor, mai ales în cazul celor care se confruntă cu afecțiuni ce necesară recuperare fizică. Cu toate acestea, este obișnuit ca unii copii să plângă în timpul primelor ședințe. Acest lucru poate fi o provocare pentru părinți, dar înțelegerea cauzelor din spatele acestui comportament poate ajuta la gestionarea situației și la sprijinirea copilului.

Cauze obișnuite ale plânsului la primele ședințe
Frica de necunoscut
Pentru mulți copii, prima experiență într-un mediu terapeutic poate fi intimidantă. Ei nu sunt familiarizați cu spațiul, cu persoanele sau cu exercițiile propuse. Frica de necunoscut este o reacție normală, iar părinții pot ajuta explicând în prealabil ce urmează să se întâmple.
Disconfort fizic
Kinetoterapia implică mișcări și exerciții care pot solicita mușchii sau articulațiile, mai ales în cazul copiilor cu tonus muscular scăzut sau rigiditate. Deși kinetoterapeutul are grijă să nu provoace durere, unii copii pot percepe mișcările ca fiind incomode.
Separarea de părinți
Dacă terapia se desfășoară fără prezența părinților, copilul poate resimți anxietate de separare. Acest lucru este mai frecvent în cazul copiilor mici, care se simt mai confortabil în prezența unei figuri familiare.
Frustrarea și dificultatea de a coopera
Unii copii pot simți frustrare atunci când li se cere să realizeze mișcări care li se par dificile sau pe care nu le înțeleg. Refuzul sau rezistența față de activități necunoscute poate duce la plâns.
Oboseala
Uneori, plânsul poate fi o reacție la oboseală. Dacă ședințele au loc într-un moment al zilei când copilul este deja obosit, acesta poate deveni mai sensibil și mai puțin cooperant.
Cum pot părinții să ajute?
Pregătirea copilului înainte de ședință
Povestiți copilului ce presupune kinetoterapia și prezentați-o ca pe o activitate pozitivă. Explicați că terapeutul este acolo pentru a-l ajuta să se simtă mai bine și să devină mai puternic.
Răbdare și empatie
Plânsul este o reacție normală, mai ales la început. Arătați copilului că înselegeți ce simte și oferiți sprijin emoțional. Răbdarea și calmul părinților pot avea un efect pozitiv asupra copilului.
Prezența părinților la primele ședințe
Uneori, simpla prezență a unui părinte în timpul ședințelor poate liniști copilul. Totuși, dacă prezența părintelui devine o distragere, kinetoterapeutul poate recomanda o abordare diferită.
Colaborarea cu kinetoterapeutul
Comunicați deschis cu terapeutul pentru a înelege ce provoacă plânsul și cum poate fi gestionat. Kinetoterapeutul poate adapta exercițiile sau poate introduce tehnici de relaxare pentru a face sesiunea mai plăcută.
Crearea unei rutine
Stabilirea unei rutine clare pentru ședințele de kinetoterapie ajută copilul să se obișnuiască mai ușor cu activitatea. Când terapia devine previzibilă, copilul poate dezvolta un sentiment de siguranță.
Când se vor liniști lucrurile?
Plânsul la primele ședințe este, de obicei, temporar. Pe măsură ce copilul se obișnuiește cu mediul, terapeutul și exercițiile, acesta devine mai relaxat și cooperant. Progresul poate fi diferit de la un copil la altul, dar majoritatea încetează să plângă după câteva sesiuni.
Plânsul la primele ședințe de kinetoterapie este o reacție firească și nu trebuie să descurajeze părinții. Cu sprijinul părinților și al kinetoterapeutului, copilul va depăși aceste momente dificile și va beneficia pe deplin de terapia oferită. La Iuvokids, ne asigurăm că fiecare copil se simte încurajat și sprijinit întreaga perioadă de recuperare.
Dacă ai întrebări sau dorești să programezi o evaluare pentru copilul tău, contactează echipa noastră de specialiști!
Comments