Mutismul electiv reprezinta incapacitatea unui copil de a vorbii in anumite situatii de exemplu: la scoala sau cu alti copii. Insa in alte circumstante poate comunica ( cu familia si/sau persoane cunoscute apropiate).
Mutismul electiv se poate reflecta la 1% dintre copii, fetele fiind mai frecvent afectate decat baietii.
Debutul apare la varsta prescolara, insa aceasta afectiuni poate fi ignorata pana cand copilul ajunge la scoala si refuza sa vorbeasca cu invatatorii. Chiar daca pe parcus dispare, unii dintre copii continua sa aiba dificultate de a vorbi in public si au rezultate mai reduse la materiile unde trebuie sa comunice oral comparativ cu matematica, de exemplu.
Mutismul electiv poate aparea brusc cand copilul a trecut printr-o situatie traumatizanta cum ar fi o boala, despartirea de o persoana iubita sau a fost abuzat, neglijat sau ironizat, umilit de alti copii sau adulti.
Unii copii refuza sa vorbeasca deoarece nu se pot exprima corect nu au un limbaj adecvat varstei, sunt foarte timizi sau au anexietate sociala.
Terapia cognitiv comportamentala previne complicatiile mutismului electiv care pot fi severe: fobie scolara, scaderea performantelor scolare, retragerea sociala si preferinta de a sta in casa pentru a evita situatiile stresante.