Se exprima printr-o dezvoltare graduala, globala, a tonusului, a miscarii, a afectivitatii, a inteligentei, si nu in ultimul rand a limbajului. Orice anomalie a unuia se oglindeste asupra celorlalte. O caracteristica importanta a dezvoltarii psihice este stadialitatea ei.
Perioadele de varsta in care tabloul psihocomportamental este aproape similar la toti copiii au fost denumite stadii ale dezvoltarii, ce se succed unele dupa altele.
Caracteristicile care domina un stadiu sau altul al dezvoltarii nu au o valoare formala, chiar daca in practica, un copil este judecat dupa anumite criterii si avem asteptari specifice fiecarei varste.
Criteriile in definirea stadiilor dezvoltarii urmaresc doua axe fundamentale:
dezvoltarea intelectuala
dezvoltarea psiho-afectiva
Cronologic, abordarea dezvoltarii psihologice a copilului in diferite etape de dezvoltare, porneste inca din perioada prenatala, urmarind dinamica dezvoltării:
nasterea
primul an de viata
prima copilarie de la 1 la 3 ani
a doua copilarie de la 3 la 6 , 7 ani
a treia copilarie de la 6, 7 la 10-12 ani
Modul de operare a criteriilor în definirea stadiilor :
0-1 an:
Activitatea fundamentala: satisfacerea tnecesitatilor organice;
Tipul de relatii: se bazeaza pe reflexele neconditionate (protectie, alimentar, etc, acestea permit copilului sa se adapteze la mediu;
Tipul de contradicţii: dependenţă totală faţă de adult.
1-3 ani:
Activitatea fundamentala: manipularea obiectelor, dar lipseste scopul constient;
Tipul de relatii: incepe elaborarea primelor reflexe conditionate (alimentar, igienic)
Tipul de contradictii: gradul de dependenta fata de adult scade si se dezvolta capacitatea de comunicare orala si deplasare independenta
3 – 6, 7 ani:
Activitatea fundamentala: jocul, acesta se desfasoara pe baza de reguli acceptate. In timpul activitatii ludice copilul interpreteaza anumite roluri.
Tipul de relatii: stabileste relatii sociale si are obligatii si drepturi: sa se trezeasca la anumite ore, sa se imbrace, sa mearga la gradinita.
Tipul de contradictii: gradul de dependenta se reduce datorita constituirii constiintei de sine si cresterii caracterului critic al gandirii.
6,7-10,12 ani:
Activitatea fundamentala: invatarea impusa, coordonata din exterior.
Tipul de relatii: se extind relatiile sociale precum si obligatiile si drepturile.
Tipul de contradictii: gradul de dependenta este influentat de formarea unei conceptii proprii despre realitatea inconjuratoare.